Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbigiàre , vrb: abbisari, abbitzare, abbizai, abbizare Definition arrennèscere a bíere o intèndhere (o fintzes a cumprèndhere) a manera de atinare o atuare a ccn. cosa candho acontesset o fintzes innanti (s'impreat fintzes in forma pronominale); ischidare, passare de dormiu a ischidau Synonyms e antonyms abbídere, abbillai, acatae, ischidare, saerare, sagamare, sapire Idioms csn: abbizàresi de una cosa, abbizàresi una cosa, abbizàresi chi…; a ti ndhe cheres abbizare!… = ma càstia a biri tui!…; su malàidu no si abbizat = no atuat, at pérdidu sos sentidos Sentences mi abbitzo de mi atzapare in locu chi no connosco ◊ custos canes sunt distintos pro abbizare ◊ cudhos si nche fint abbizaos chi dego mi picabo sa merendha ◊ no ti abbizas chi cue bi at irballu?! ◊ mi apo abbizadu chi at intradu zente a s'ortu ◊ cosa ti as abbizadu istanote? ◊ est una cosa chi benit dae sene, chene mancu ti n'abbitzare ◊ canno cudhos si fint abbitzatos de s'istrantzu, l'aiant giuliatu ◊ fiza mia, ses prepotente chi non ti abbizas iscussiderada! ◊ sunt vetzos e si parent pitzinnos: a non si ndhe abbizare!…◊ su padronu est drommidu e non si abbizat de nudha ◊ chi mi ndi fuia abbisau, cussa trassa no dhi fut arrennéscia ◊ ti ndi furant sa cosa e mancu ti ndi abbisas! 2. a ite ora ti ndhe ses abbizadu? ◊ ndhe tia chèrrere abbizare a su pitzinnu, ma est chito 3. a ti ndhe cheres abbizare, ite pretesas chi tenet cussu muconosu?! ◊ a ti ne cheres abbitzare… e geo chi credia chi!… Surnames and Proverbs prb: iscuru a chie no si abbizat de su chi est! Etymon srd. Translations French s'apercevoir, se rendre compte English to perceive Spanish percatarse, darse cuenta Italian accòrgersi, notare German bemerken.

acatàe, acatài , vrb rfl: acatare 1, agatare 1 Definition sapíresi de calecuna cosa, arrennèscere a bíere o intèndhere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbídere, abbigiare, abbillai, saerare, sagamare Sentences si ndi furant is domus e mancus si ndi acatais! ◊ no ti ndi acatas ca ses andendi mali? ◊ portiat in dossu fragu malu, ma pariat de no si ndh'èssere agatadu ◊ dh'ant fatu mali e si ndi est acatau ◊ no si est agatau de su chi fit faindhe ◊ ti che agatas betzu chi mancu ti ndhe acatas ◊ no si ne acatat ne batu e ne cane ◊ ti ndhe ses agatadu chi ses rutu in pecadu!◊ si est acatau ca no est che a innanti mancu cun is amigos ◊ su primu foedhu c'intendho ca deo mi ndhe acato candho is cosas funt capitadas ◊ apo iscurtau e solu tandho mi seo acatau ca ant fatu una cosa manna Etymon ctl. acatarse Translations French se rendre compte English to perceive Spanish darse cuenta Italian accòrgersi German bemerken.

arrèndhede, arrèndhere , vrb: arrendi, arrèndiri, rèndhere 1 Definition cèdere is fortzas, su si lassare bínchere, su si giare a bintu / pps. arréndhidu, arresu Synonyms e antonyms allacare 1, allaventare / ammodhiae, ammollai, cèdere, disarcare, istajire Sentences no si arrendit mai mancu a sa solloca ◊ mi cherzo arrèndhede a sos crabineris ◊ su molenti miu s'est arréndiu, no ci dha fait prus Etymon itl. Translations French se rendre, céder English to surrender Spanish rendirse Italian arrèndersi, cèdere German nachgeben.

disgagiài, disgagiàre , vrb: disgazare Definition illorigàresi, fàere impresse, arrennèscere a fàere sa cosa; mandhàreche a unu, bogarechedhu; iscabbúllere a unu de calecunu óbbrigu Synonyms e antonyms illertire, iscabbúllere, sbodhicai / dipaciare / francare, isumire Sentences si no ti disgazas no dha finis mai custa cosa Etymon spn. desgajar Translations French se tirer d'affaire, se rendre libre English to free oneself, to extricate oneself, to let off Spanish salir, liberarse Italian districarsi, disimpegnarsi, dispensare German sich befreien, davonkommen, befreien (+ Akk).

saeràre , vrb: secherare, segherare, serare, seriare Definition su si acatare, sapire, arrennèscere a bíere a solos is cosas Synonyms e antonyms abbídere, abbillai, acatae, ischidare, sagamare, sapèschere, sapire / bídere Sentences Madalena, a limba leada, mancu si saerat: àsiu tenet sa mama de dha tzirriare!…◊ ahi, si ti fis segherau su chi ses e de su chi contas! ◊ si est inamoradu de una e no si est seradu de sas àteras ◊ nos seramus sa pedhe subra de sas carres ◊ no mi so mai seradu de te ◊ tocat de nos segherare e de nos irbotare a su male! ◊ si sereit chi li mancaiat dinari ◊ a pè a pè in cumpagnia no mi so seriadu de su caminu ◊ si m'imbergo no si sègherat nemmos ◊ zughia sos pes bisestrados chi mancu seriare los podia ◊ si as giudísciu e ti seras, ti ses lendhe sos gustos contràrios ◊ istasero no mi sero: mi paret de ch'èssere atesu (G.Oggiana)◊ connoschiat su bàulu de sos canes e si fit segherau chi cussu ganninzu non fit de afetu (G.Piga)◊ "siscuru a chie no si serat solu!", naraiat mamma 2. serat bisonzu de piànghere e de pregare ◊ s'anade apena chi at seradu su falcu si che afungat ◊ millos, como los sero! Translations French s'apercevoir, se rendre compte English to perceive Spanish percatarse, darse cuenta Italian avvedérsi German wahrnehmen, bemerken.

sapíre, sapíri , vrb Definition su si acatare de is cosas, su avèrtere, aferrare o ischire is cosas cun is sentidos (e fintzes solu su ischire, su cumprèndhere): s'impreat cun s'aus. èssere e àere candho est transitivu cun cmpl. ogetu (ma pigat sèmpere su pron. personale de su sugetu, est sempre vrb. prnl.)/ piciocu chi no si sapit = chi no cumprendhet, no arrexonat ca est tropu criadura Synonyms e antonyms abbigiare, acapassai, saerare, sagamare, sapiare Sentences bivis in su fogu sentz'e ti sapiri! ◊ est tzegu e no si sapit de nudha ◊ su crabaxu no si ndi est sapiu de tènniri in su tallu unu pegus allenu ◊ surdu che picu, e ite s'at a sapire?! ◊ candho si est sapidu solu, su pisedhu at comintzadu a timire ◊ no si podet isplicare su chi in coro mi sapia ◊ chi mi ndi fuia sapiu iap'a èssiri essiu! ◊ daghi si sapiat segura de no la bídere niunu, l'isganzaiat su risu, a su piciocu ◊ si fit sapia chi su maridu giuchiat sa luna a tónchinu ◊ no nd'apu biu, no mi ndi seu sapiu ◊ no ti sapis chi ses irballendhe?! ◊ comente mi at sapidu assuprindhe est bénnidu a mi abbojare ◊ fostei si sapit de dogna cosa! ◊ candho si aiat sapiu sos duos ómines non los aiat connotos (G.Piga) Surnames and Proverbs prb: su dannu peus est a no si sapire Etymon itl. sapere Translations French percevoir, être conscient, constater, se rendre compte English to perceive, to be conscious, to ascertain Spanish percibir, ser consciente, percatarse Italian percepire, èssere cosciènte, avvedérsi, constatare German wahrnehmen, bewußt sein, bemerken, feststellen.